Programul lunilor SEPTEMBRIE – OCTOMBRIE 2009
1, 6, 11, 16, 21, 26
a.m. / p.m.
00:00 Douăsprezece lire de James Matthew Barrie
00:30 Articolul 214 de Ion Luca Caragiale • Justiţie de Ion Luca Caragiale
01:00 Scaunul electric de André Paul Antoine
01:30 Agachi Flutur de Vasile Alecsandri
02:30 Cine ajunge sus, la fix ? de Dumitru Solomon
03:10 Ţara lui Guffi de Matei Vişniec
04:11 Fantezie de vară de Dumitru Solomon
04:30 Doamna Bovary de Gustave Flaubert
06:00 Gustave Flaubert: Doamna Bovary. Scenariu radiofonic de Elsa Grozea
07:00 Tom şi Huck au plecat pe Mississippi de Mark Twain
08:00 Harap Alb de Ion Creangă
09:00 Capul de răţoi de George Ciprian
10:30 Egmont de J. W. Goethe
2, 7, 12, 17, 22, 27
a.m. / p.m.
00:00 Comedia măgarilor de Plaut
01:04 Triumful talentului şi Cadou de Ion Luca Caragiale
01:30 Chiriţa în provincie de Vasile Alecsandri
02:50 Angajare de clovn de Matei Vişniec
03:50 Uşa de Matei Vişniec
04:24 Mănăstirea din Parma de Stendhal
06:01 Stendhal: Cine sunt eu? Scenariu radiofonic de Maria Cordoneanu
07:00 Un yankeu la curtea Regelui Arthur de Mark Twain
08:10 Croitoraşul cel viteaz de Fraţii Grimm
08:30 Pinocchio de Carlo Collodi
09:00 Mitică Popescu de Camil Petrescu
10:30 Bălcescu de Camil Petrescu
3, 8, 13, 18, 23, 28
a.m. / p.m.
00:00 Ultima oră de Mihail Sebastian
01:25 Chiriţa în Iaşi de Vasile Alecsadri
02:25 Scara mâţei de Vasile Alecsandri
03:00 Mansardă la Paris cu vedere spre moarte de Matei Vişniec
04:30 Colonelul Chabert de Honoré de Balzac
06:00 Honoré de Balzac: Dragoste şi glorie. Scenariu de Maria Cordoneanu
07:00 Prinţ şi cerşetor de Mark Twain
08:41 Şoricelul alb de Fraţii Grimm • Crăiasa albinelor de Fraţii Grimm
09:00 Jocul de-a vacanţa de Mihail Sebastian
10:30 Steaua fără nume de Mihail Sebastian
4, 9, 14, 19, 24, 29
a.m. / p.m.
00:00 Adunarea femeilor de Aristofan
01:15 Ovidiu de Vasile Alecsadri
03:00 Trei nopţi cu Madox de Matei Vişniec
04:30 Moş Goriot de Honoré de Balzac
06:00 Honoré de Balzac: Comedia Umană. Scenariu radiofonic de Dan Amedeo Lăzărescu
07:00 Hänsel şi Gretel de Fraţii Grimm
07:50 Prinţul fermecat de Fraţii Grimm
07:50 Albă ca zăpada şi cei 7 pitici de Fraţii Grimm
08:30 Capra cu trei iezi de Ion Creangă
09:00 Un oaspete neprevăzut de Robert Thomas
10:15 Un om de afaceri de Honoré de Balzac
5, 10, 15, 20, 25, 30
a.m. / p.m.
00:00 Titanic vals de Tudor Muşatescu
01:20 Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsadri
02:50 Pescăruşul împăiat de Matei Vişniec
04:20 Eugénie Grandet de Honoré de Balzac
06:00 Voltaire: Candide. Scenariu radiofonic de Petre Bokor
07:00 Povestea porcului de Ion Creangă
07:44 Fluieraşul de os – legendă românească • Cenuşăreasa de Charles Perrault
08:00 Amintiri din copilărie de Ion Creangă
08:51 Frumuşica şi monstrul – poveste populară
09:00 Molière de Mihail Bulgakov
10:08 Cafeneaua anului 1900 de Max Rosetti
10:32 Regele petrece de Victor Hugo
Spectacolele lunilor SEPTEMBRIE – OCTOMBRIE 2009
Adunarea femeilor de Aristofan. Traducere de Alexandru Miran. Adaptare radiofonică de Costin Tuchilă. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Mariana Mihuţ, Alexandru Arşinel, Valentin Teodosiu, Eusebiu Ştefănescu, Coca Bloos, Gabriela Popescu, Ruxandra Sireteanu, Silvia Codreanu, Oana Ştefănescu, Virginia Mirea, Medeea Marinescu, Cristian Iacob. Muzica originală: Gabriel Bassarabescu. Interpretează: Ioan Caţianis, Iulica Szekeres (flaute), Cristian Balea (percuţie). Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Prezintă: Costin Tuchilă. Înregistrare din 2003.
Agachi Flutur de Vasile Alecsandri. Adaptarea şi regia artistică: Grigore Gonţa. În distribuţie: Matei Alexandru, Costantin Diplan, Florin Scărlătescu, Tamara Buciuceanu, Rodica Mandache, Mihai Mălaimare, Marian Hudac, Ludovic Spiess, Eugenia Maci, Stefan Mihăilescu Brăila, Stela Popescu, Mihai Fotino. Regia de studio : Ion Prodan. Regia muzicală. Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din 1978.
Albă ca Zăpada şi cei 7 pitici de Fraţii Grimm. Dramatizare de Catinca Muscal. Regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: Mihaela Cotaru, Anca Marieta, Dinu Ianculescu, Cleo Pan Cernăţeanu, Constantin Lungeanu, George Groner. Înregistrare din 1964.
Amintiri din copilărie de Ion Creangă. Dramatizare de Georgeta Răboj. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Romeo Tudor, Andrei Ţârdea, Constantin Codrescu, Mircea Albulescu, Mihai Dinvale, Dorin Andone, Mihai Constantin, Luminiţa Gheorghiu, Julieta Strâmbeanu, Vlad Leaua, Doina Ghiţescu, Violeta Berbiuc, Florin Anton, Corina Dragomir, Alexandra Rinu, Andrei Bălaşa. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Redactor şi producător: Irina Soare. Înregistrare din 2007.
Angajare de clovn de Matei Vişniec. Regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Mircea Albulescu, Constantin Codrescu, Constantin Drăgănescu, Dan Aştilean. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Iulian Iancu. Redactor şi producător: Magda Duţu. Înregistrare din 2008.
Articolul 214 de Ion Luca Caragiale. În distribuţie: Alexandru Giugaru, Marin Moraru, Dem Rădulescu, Neli Nicolau Ştefănescu, Vasilica Tastaman, Ion Porsilă, Horia Şerbănescu • Justiţie” de Ion Luca Caragiale. În distribuţie: Nicolae Neamţu-Ottonel, Draga Olteanu-Matei, Toma Caragiu. Regia de studio: Constantin Botez. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: Ion Mihăilescu. Regia artistică: Ion Vova. Înregistrare din 1969.
Bălcescu de Camil Petrescu. Adaptare radiofonică de N. Al. Toscani. Regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: George Aurelian, N. Neamţu-Ottonel, Florin Scărlătescu, George Demetru, Sandu Rădulescu, Dan Nasta, Simona Bondoc, Eugenia Dragomirescu. Regia de studio: Constantin Botez. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din 1965.
Cadou de Ion Luca Caragiale. Dramatizare de Ion Cojan. Regia artistică: Ion Vova. În distribuţie: Alexandru Giugaru, Carmen Stănescu, Tudorel Popa, Damian Crâşmaru. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din 1967.
Cafeneaua anului 1900 de Max Rosetti. Dramatizare de Mihai Ispirescu. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Radu Beligan, Mihai Fotino, Mircea Şeptilici, George Opina, Ileana Stana Ionescu, Rodica Sanda Ţuţuianu, Mihaela Dumbravă, Alexandra Polizu, Aurel Rogalschi, St. Niculescu Cadet, Horia Căciulescu, Dem Savu, Constantin Diplan. Regia de studio: Crânguţa Manea. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Andrei Sireteanu. Înregistrare din anul 1977
Capra cu trei iezi de Ion Creangă. Lectura: Mihail Sadoveanu.
Capul de răţoi de George Ciprian. Adaptare radiofonică de Georgeta Răboj. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Radu Beligan, Marin Moraru, Virgil Ogăşanu, Mihai Fotino, Mircea Albulescu, George Constantin, Ştefan Mihăilescu – Brăila, Victor Ştrengaru, Mihai Mereuţă, Tamara Buciuceanu-Botez, Rodica Mandache, Ileana-Stana Ionescu, Jorj Voicu, Victoria Mierlescu, Dorina Lazăr. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: ing. Vasile Manta. Înregistrare din 1982.
Cenuşăreasa de Charles Perrault. Dramatizare de Simona şi Dan Vasiliu.
Chiriţa în provincie de Vasile Alecsandri. Adaptare radiofonică de Mihai Zirra. Regia artistică: Victor Bumbeşti şi Mihai Zirra. Muzica: Al. Flechtenmacher. În rolul titular: Miluţă Gheorghiu. În rolurile principale: Constantin Sava, Valeriu Burlacu, Nicolae Şubă. Regia tehnică: Paul Urmuzescu. Înregistrare din 1953.
Chiriţa în Iaşi de Vasile Alecsandri. Adaptare radiofonică de Octavian Sava. Regia artistică: Mihai Zirra şi Miluţă Gheorghiu. În rolul titular Miluţă Gheorghiu. În rolurile principale: Margareta Baciu, Ion Lascăr. Înregistrare din 1960.
Cine ajunge sus, la fix? de Dumitru Solomon. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Alexandru Arşinel, Eusebiu Ştefănescu, Mihai Bisericanu. Redactor: Crenguţa Manea. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu. Coordonator de proiect: Magda Duţu. Înregistrare din 2003.
Colonelul Chabert de Honoré de Balzac. Dramatizare de Anghel Ghiţulescu. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Mircea Albulescu, Gina Patrichi, Ion Marinescu, Mircea Şeptilici, Val. Plătăreanu, Nicolae Crişu, Ileana Şerban, Violeta Berbiuc, Ionuţ Dogaru. Regia de studio: Crânguţa Manea. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din 1980.
Comedia măgarilor de Plaut. Traducere de Nicolae Teică. Adaptare radiofonică de Costin Tuchilă. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Alex. Arşinel, Petre Lupu, George Ivaşcu, Dorina Lazăr, Delia Nartea, Mircea Constantinescu, Alexandru Bindea, Mihai Bisericanu, Coca Bloos, Claudiu Istodor, Bogdan Caragea, Marius Rizea. Muzică originală de George Marcu. Interpretează: Radio Brass Quintet (Oleg Răileanu, Bogdan Ionescu, Vlad Buzdugan, Constantin Burdun, Mihai Ceascai). Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Mihnea Chelaru. Regia tehnică: Magdalena Barabaş. Producător: Vasile Manta. Înregistrare din 2005.
Crăiasa albinelor de Fraţii Grimm. Dramatizare de Simona şi Dan Vasiliu.
Croitoraşul cel viteaz de Fraţii Grimm. Dramatizare de Sanda Socoliuc.
Doamna Bovary de Gustave Flaubert. Dramatizare de Rodica Suciu Stroescu. Regia artistică: Titel Constantinescu. În distribuţie: Valeria Seciu, George Constantin, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Victoria Mierlescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Emil Hossu, Matei Alexandru, Lili Nica Dumitrescu, Mircea Albulescu, Atena Demetriad, Rodica Sanda Ţuţuianu, Ion Pavlescu, Mitică Popescu, Ion Marinescu. Regia de studio: Crânguţa Manea. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: Ion Mihăilescu. Înregistrare din 1981.
Douăsprezece lire de James Matthew Barrie. Traducerea: Adina Arsenescu. Adaptare radiofonică de Tudor Muşatescu. Regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: Toma Caragiu, Elvira Godeanu, Marcela Rusu. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din 1965.
Egmont de Johann Wofgang Goethe. Traducere de Al. Phillippide. Regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: Mihai Popescu, Nicolae Brancomir, Aurel Rogalski, Gina Petrini, G. Ionescu Gion, Aglae Metaxa, George Carabin, Marcel Enescu, Alexandru Demetriad, Mihai Berechet, George Costin, Sorin Gabor, Mircea Constantinescu, Sorin Balaban. Regia de studio: Rodica Bobescu. Regia tehnică şi muzicală: ing. Lucian Ionescu. Înregistrare din 1952.
Eugénie Grandet de Honoré de Balzac. Dramatizare de Anghel Ghiţulescu. Regia artistică: Constantin Dinischiotu. În distribuţie: George Constantin, Margareta Pogonat, Irina Mazanitis, Gina Petrini, Ion Pavlescu, Mircea Albulescu, Constantin Dinulescu, Ruxandra Sireteanu, Ion Marinescu, Mihai Dobre, Florian Pittiş. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din 1979.
Fantezie de vară de Dumitru Solomon. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Toma Caragiu, Vasilica Tastaman, Radu Beligan, Gheorghe Dinică. Regia de studio: Crânguţa Manea. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din 1975.
Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri. Adaptare radiofonică de Carmen Sãndulescu. Regia artistică: Titel Constantinescu. În distribuţie: Mircea Albulescu, George Constantin, Ana Ciontea, Adrian Pintea, Adela Mãrculescu, Virgil Ogăşanu, Sorin Postelnicu, Ion Pavlescu, Mircea Constantinescu, Valentin Teodosiu, Nicolae Pomoje. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicalã: Timuş Alexandrescu. Regia tehnicã: Vasile Manta. Înregistrare din 1989.
Fluieraşul de os – legendă românească. Dramatizare de Georgeta Răboj.
Frumuşica şi monstrul – poveste populară. Adaptare radiofonică de Sanda Socoliuc.
Gustave Flaubert: «Doamna Bovary». Scenariu radiofonic de Elsa Grozea.
Hänsel şi Gretel de Fraţii Grimm. Traducerea şi dramatizare de Bogdan Tudor-Pelerin. În distribuţie: Virginia Rogin, Jeanine Stavarache, Alina Teianu, Violeta Berbiuc, Alexandru Georgescu şi copiii: Alexandra Andrei şi Andrei Ţârdea. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Coloana sonoră şi regia artistică: Vasile Manta. Producător Irina Soare. Înregistrare din 2009.
Harap Alb de Ion Creangă. Dramatizare de Mariela Oţoiu. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Ion Lucian, Ionuţ Kivu, Dan Condurache, Tatiana Iekel, George Ivaşcu, Valentin Uritescu, Radu Amzulescu, Ştefan Radoff, Romeo Stavăr, George Grigore, Mircea Constantinescu, Petre Lupu, Paula Nicoliţă, Oana Răsuceanu, Anne Marie Ziegler, Violeta Berbiuc, Gheorghe Pufulete, Constantin Cojocaru. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Producător Irina Soare. Înregistrare din 2009.
Honoré de Balzac: «Comedia umană». Scenariu radiofonic de Dan Amedeo Lăzărescu.
Honoré de Balzac: Dragoste şi glorie. Scenariu de Maria Cordoneanu.
Jocul de-a vacanţa de Mihail Sebastian. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: Radu Beligan, Mircea Constantinescu, Ion Ulmeni, Puiu Cristescu, Raluca Zamfirescu, Dina Cocea, Colea Răutu, Nae Roman, Silvia Dumitrescu-Timică, Mitzura Arghezi. Regia de studio: Ivona Acsente. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din 1957.
Mansardă la Paris cu vedere spre moarte sau Întâlnire subiectivă şi imaginară între dramaturgul Matei Vişniec şi filosoful Emil Cioran. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Irina Petrescu, Mihai Dinvale, Tamara Creţulescu, Zoltán Butuc, Claudiu Istodor. Adina Andrei, Florin Anton, Violeta Berbiuc. Regia de studio: Milica Creiniceanu, Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu. Producător: Magda Duţu. Înregistrare din 2006.
Mănăstirea din Parma de Stendhal. Dramatizare de Nicolae Neagoe. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Ion Caramitru, Gina Patrichi, Mircea Albulescu, George Constantin, Mariana Buruiană, Silviu Stănculescu, Marcel Iureş, Constantin Dinulescu, Stela Popescu, Florian Pittiş, Mircea Anghelescu, Alfred Demetriu, Radu Panamarenco, Dumitru Chesa, Matei Gheorghiu, Gabriela Popescu, Emil Liptac, George Oancea. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din 1985.
Mitică Popescu de Camil Petrescu. Regia artistică: Paul Stratilat. În distribuţie: Radu Beligan, Tanţi Cocea, Willy Ronea, Paul Sava, Dem Savu, Ştefan Ciubotăraşu, Mircea Constantinescu, Rozalia Avram, Jules Cazaban, Mircea Demetriad, Catiţa Ispas, Karin Rex, Constantin Codrescu, Marilena Prodan, Bebe Tănăsescu, Emil Giuan, Gh. Ionaşcu, Horia Şerbănescu. Înregistrare din 1956.
Molière de Mihail Bulgakov. Regia artistică: Mihai Pascal. În distribuţie: Radu Beligan, Mircea Şeptilici, Fory Etterle, Clody Bertola, Melanie Cârje, Virgil Ogăşanu, Ion Caramitru, Dem Savu, Victor Ştrengaru, Vasile Florescu, Constantin Dinulescu, Candid Stoica, Iustin Grad, Decebal Cellea, Gheorghe Pufulete, Ion Pascu, Alecu Rapeanu, Nicolae Crişu. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia de studio: Ion Prodan. Înregistrare din 1974.
Moş Goriot de Honoré de Balzac. Dramatizare de Horia Lovinescu. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Nicolae Neamţu-Ottonel, Ion Caramitru, Mircea Albulescu, Nineta Gusti, Valeria Gagealov, Constantin Brezeanu, Rodica Tapalagă, Victoria Mierlescu, Virginica Romanovschi, Paula Sorescu, Valentin Plătăreanu, Ileana Stana Ionescu, Tanţi Cocea, Val Săndulescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Mircea Anghelescu, George Oancea, Ion Pascu, Mihai Stoenescu, Ileana Şerban, Decebal Cellea, Paul Nadolski, Traian Moraru, Nicolae Crişu. Regia de studio: Crânguţa Manea. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din 1972.
Ovidiu de Vasile Alecsandri. Adaptare radiofonică de Rodica Leu. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Ion Caramitru, Valeria Seciu, George Constantin, Victor Rebengiuc, Dana Dogaru, Ion Pavlescu, Constantin Dinulescu, Luminiţa Gheorghiu, Ana Ciontea, Răzvan Ionescu, Alfred Demetriu, Mihai Dinvale, Şerban Cellea, Papil Panduru, Petre Lupu, Virgil Andriescu, Eugen Cristea. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din 1989.
Pescăruşul împăiat de Matei Vişniec. Adaptare radiofonică de Felicia Pinte. Regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Mihai Constantin, Manuela Ciucur, Mihai Dinvale. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duţu. Înregistrare din 2008.
Pinocchio de Carlo Collodi. Dramatizare de Marin Traian. Regia artistică: Mihai Zirra. Cu Silvia Chicoş în rolul titular. În alte roluri: Marin Moraru, Mircea Constantinescu, Dinu Ianculescu, Gheorghe Trestian, Florin Vasiliu, Flavia Buref, Eugen Cristea, Petrică Popa.
Povestea porcului de Ion Creangă. Scenariu radiofonic de Corina Dragomir. Regia artistică: Vasile Manta. In distributie: Mihai Mălaimare, Adela Mărculescu, Mihai Niculescu, Marius Călugariţa, Adina Andrei, Monica Ghiuţă, Ruxandra Sireteanu, Jeanine Stavarache, Violeta Berbiuc, Corina Dragomir, Silvana Ionescu, Ion Chelaru, Petre Lupu, Şerban Georgevici. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Producător: Irina Soare. Înregistrare din 2007.
Prinţ şi cerşetor de Mark Twain. Traducerea şi adaptare de George Voinescu şi Vlaicu Bârna. Regia artistică: Val Moldoveanu. În dublu rol Silvia Chicoş, alături de George Vraca, Nicolae Gărdescu, Nicolae Bălţăţeanu, Ion Lucian, Jules Cazaban, Gheorghe Ciprian, Nicolae Sireteanu, Nicolae Neamţu Ottonel. Regia muzicală: Paul Urmuzescu. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din 1954.
Prinţul fermecat de Fraţii Grimm. Dramatizare de Simona şi Dan Vasiliu.
Regele petrece de Victor Hugo. Regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: George Vraca, Ion Manolescu, Valeriu Valentineanu, Emil Botta, Nicolae Bălţăţeanu, Gina Petrini, Ion Talianu, Marcela Rusu. Regia muzicală: Paul Urmuzescu. Regia tehnică: Ion Mihăilescu. Înregistrare din 1952.
Scara mâţei de Vasile Alecsandri. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Grigore Gonţa. În distribuţie: Eugenia Maci, Olga Delia Mateescu, Mihai Mălaimare, Constantin Drăgănescu, Alexandru Drăgan. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing.Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1980.
Scaunul electric de André Paul Antoine. Traducerea: Dodu Cătălin. Adaptarea radiofonică: Aurel Storin. Regia artistică: Paul Stratilat. În distribuţie: Niky Atanasiu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Sandu Sticlaru. Regia muzicală : Livio Bellegante. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din 1966.
Steaua fără nume de Mihail Sebastian. Regia artistică : Mihai Zirra. În distribuţie : Alexandru Giugaru, Ion Iliescu, Radu Beligan, Maria Wauvrina, Horia Şerbănescu, Nineta Gusti, Nae Roman, Niky Atanasiu, Tanţi Cocea, Jules Cazaban, Constantin Brezeanu, George Măruţă. Regia de studio: Victor Ionescu şi Ion Prodan. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Gabriela Barca. Înregistrare din 1954.
Stendhal: Cine sunt eu? Scenariu radiofonic de Maria Cordoneanu.
Şoricelul alb de Fraţii Grimm. Dramatizare de Simona şi Dan Vasiliu.
Titanic vals de Tudor Muşatescu. Regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: George Calboreanu, Kitty Gheorghiu Muşatescu, Silvia Dumitrescu-Timică, Valeria Gagealov, Vali Voiculescu, Silvia Chicoş, Radu Beligan, Niky Atanasiu, Ştefan Mihăilescu Brăila, Ion Ulmeni, Catiţa Ispas, Horia Şerbănescu. Înregistrare din 1960.
Tom şi Huck au plecat pe Mississippi de Mark Twain. Regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: Silvia Chicoş, Mariana Oprescu, Maria Wauvrina, Mimi Enăceanu, Dinu Ianculescu. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Înregistrare din anul 1953.
Trei nopţi cu Madox de Matei Vişniec. Regia artistică: Felix Alexa. În distribuţie: Dan Condurache, Dinu Manolache, Rodica Negrea, Răzvan Ionescu, Zoltan Octavian Butuc. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor: Marina Spalas. Înregistrare din 2008.
Triumful talentului şi Cadou de Ion Luca Caragiale. Dramatizare de Ion Cojan. Regia artistică: Ion Vova. În distribuţie: Ştefan Ciubotăraşu, Florin Scărlătescu, Maria Voluntaru, Dumitru Furdui, Aurel Cioranu, Mircea Şeptilici, Paul Sava, Alexandru Giugaru, Carmen Stănescu, Tudorel Popa, Damian Crâşmaru. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din 1967.
Ţara lui Guffi de Matei Vişniec. Adaptare radiofonică de Dan Puican. Regia artistică: Dan Puican şi Mihai Lungeanu. În distribuţie actori de la Teatrul „B.P. Hasdeu” din Cahul, Republica Moldova: Andrei Mihai Popa, Sofia Ciubotaru Gruşcean, Oleg Vizitiu, Larisa Andriuţă, Victor Celan, Mircea Zgherea, Ion Furnică, Valeriu Drumov ş.a.. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Vasile Manta. Înregistrare din 1991.
Ultima oră de Mihail Sebastian. Regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: Octavian Cotescu, Ion Finteşteanu, Nichi Atanasiu, Rodica Suciu-Stroescu, Mircea Balaban, Florin Scărlătescu, Mihai Fotino, Wili Ronea, Dem Rădulescu, Dan Damian, Nicolae Neamţu-Ottonel, Doruleţ Căpraru, Vali Voiculescu, Elena Antonescu, Graziela Albini. Înregistrare din 1963.
Un oaspete neprevăzut de Robert Thomas. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Constantin Dinischiotu. În distribuţie: Radu Beligan, Gina Patrichi, Mariana Mihuţ, Damian Crîşmaru, Petre Lupu, Adina Popescu, Dan Condurache, Gheorghe Pufulete. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Simona Tudor. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu Înregistrare din 1991.
Un om de afaceri de Honoré de Balzac. Regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: Nicolae Balţăţeanu, Ion Talianu, Nicolae Gardescu, Vladimir Maximilian, George Timica, Grigore Vasiliu-Birlic, George Mărutză, Virginica Petrescu, Viorica Popescu, Ion Lucian, Valeriu, Silvia Fulda, Mircea Constantinescu, Valentineanu, Valeria Gagialov, Virginica Romanovski, George Groner, Nae Roman, Radu Beligan. Regia muzicală: Alexandru Gabrielescu. Înregistrare din 1953.
Un yankeu la curtea Regelui Arthur de Mark Twain. Dramatizare de Virginia Velcescu. Regia artistică: Titel Constantinescu. În distribuţie: Dan Condurache, Mihai Mălaimare, Corado Negreanu, Ion Marinescu, Ruxandra Sireteanu, Rodica Sanda-Ţuţuianu, George Oprina, Boris Petroff, Sergiu Demetriad, Mihai Dinvale, Răzvan Ionescu, Mihai Niculescu, Violeta Berbiuc, Ileana Şerban, Constantin Fugaşin, Aurelian Georgescu, Gheorghe Novac, Constantin Botez, Nicolae Crişu, Crânguţa Manea. Regia de studio: Constantin Botez. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Vasile Manta. Înregistrare din 1982.
Uşa de Matei Vişniec. Adaptarea şi regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Gheorghe Cozorici, George Constantin, Victor Rebengiuc, Maia Morgenstern, Sorin Gheorghiu, Gheorghe Pufulete. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Vasile Manta. Înregistrare din 1991.
Voltaire: «Candide». Scenariu radiofonic de Petre Bokor.
Ieri şi azi
Studioul mic din vechea clădire a Radiodifuziunii (1932 – 1944)
Culisa acustică pentru efecte sonore în perioada trasmisiilor în direct
Repetiţie în Studioul „Mihai Zirra” (T1), 2006: Radu Amzulescu, Mircea Albulescu, Eusebiu Ştefănescu, Virginia Mirea
Studioul T1 văzut prin ciclop. Dorel Vişan şi Gheorghe Pufulete la înregistrarea recitalului Dimensiunea existenţei. Cinci personaje în interpretarea actorului Dorel Vişan, 12 ianuarie 2009
După înregistrare, în Studioul T1. De la stânga la dreapta: Mihai Mălaimare, Anne-Marie Zigler, Ion Haiduc, Mihai Niculescu,Vasile Manta, Mircea Albulescu, Marius Rizea (Doctorul zburător de Molière, august 2008)
Uneori la Radio se filmează
***
În lunile septembrie – octombrie 2009, alegerea noastră în privinţa dramaturgiei clasice a fost Vasile Alecsandri. Dintre dramaturgii contemporani, ne-am oprit la Matei Vişniec. Mari actori: Radu Beligan. Regizori: Mihai Zirra.
Prezentarea generală din pagina Despre
Odată cu lansarea acestui portal, programul lunii septembrie 2009 vă oferă portrete a doi dramaturgi români din epoci complet diferite. Un clasic al literaturii române şi, fără complexe inutile, al literaturii universale: Vasile Alecsandri – şi un autor de succes de astăzi, aflat la vârsta maturităţii artistice: Matei Vişniec. Portretul unui mare regizor de altădată al Teatrului Naţional Radiofonic, Mihai Zirra, căruia îi datorăm nu numai zeci de spectacole de referinţă, cu piese celebre din istoria dramaturgiei, ci o întreagă tradiţie. Un mare actor înscris de mult în galeria de aur a teatrului românesc, Radu Beligan, care a scris, la rândul lui, istorie la Teatrul Naţional Radiofonic.
Aceasta fiind concepţia care a stat la baza alcătuirii programului, vă semnalăm o dată în plus că acest portal cuprinde spectacole de teatru în stiluri şi viziuni diferite de abordare, edificatoare fără îndoială şi pentru evoluţia teatrului românesc din ultimele şase decenii. De exemplu, acum vom călători imaginar de la cele două Chiriţe clasice, în interpretarea lui Miluţă Gheorghiu şi a actorilor de la Teatrul Naţional din Iaşi, la versiuni moderne ale unor comedii antice, semnate Aristofan şi Plaut (Adunarea femeilor şi Comedia măgarilor, datorate regizorului Cristian Munteanu). Am programat dramatizări ale unor capodopere ale literaturii universale, ca Doamna Bovary de Gustave Flaubert, Mănăstirea din Parma de Stendhal, Eugénie Grandet de Honoré de Balzac; teatru scurt, reprezentat în această lună de bijuterii din Fonoteca de Aur, dramatizări ale unor momente şi schiţe de I. L. Caragiale; teatru pentru copii, atât de ascultat şi astăzi, cu succese statornice ale genului; emisiuni din seria „Biografii, memorii” dedicate în primul rând lui Flaubert, Stendhal, Balzac.
Ca un remember, una dintre cele două înregistrări cu vocea unui actor celebru de altădată, dispărut prematur, în plină glorie, la 43 de ani, Mihai Popescu, de la naşterea căruia s-au împlinit 100 de ani în 22 iulie a.c.: Egmont de Goethe, una dintre cele mai vechi înregistrări pe bandă magnetică păstrate în Fonoteca Radioului.
14 septembrie 2009
Clasicism şi romantism: Vasile Alecsandri
Clasicismul şi romantismul convieţuiesc în modul cel mai semnificativ în creaţia dramatică a lui Vasile Alecsandri (14 iunie 1818 – 22 august 1890). Drama romantică, de factură hugoliană (Despot-Vodă), drama lirică, de evocare în ton confesiv (Fântâna Blanduziei, Ovidiu) stau alături de comedia de moravuri, clasică prin cultivarea tipicului, fiziologie ajunsă pe scenă.
Înaintea lui Caragiale, spectacolul caracterologic şi cel lingvistic îşi găsesc înfăţişarea cea mai autentică, la nivelul marii arte, în ciclul Chiriţelor. Pentru a-l crea, Vasile Alecsandri foloseşte toate modalităţile de exprimare în registrul comic. Episoadele burleşti, groteşti, satirice, bufe, pasta groasă a umorului popular – toate acestea se combină pentru a reliefa prăpastia dintre realitate şi dorinţa de parvenire a cucoanei Chiriţa.
Snobismul şi arivismul boiernaşilor de ţară, ahtiaţi după degustarea modei occidentale, pe care nu o înţeleg de fapt, sărmane fiinţe căzute în nebunia parvenitismului, sunt biciuite de condeiul ascuţit al lui Alecsandri. Figura cea mai populară a teatrului său comic, Chiriţa, personajul jucat antologic în travesti de Matei Millo, aşa cum Henri Monnier o juca pe Madame Angot pe vremea lui Balzac, luptă din răsputeri să intre în paradisul de mucava al rânduielilor noi.
Matei Millo
Succesul acestor piese era asigurat – şi confirmat de prima reprezentaţie, din 1850, a comediei cu cântice în trei acte Chiriţa în Iaşi sau Două fete şi-o neneacă. Fiziologia provincialului se transformă subit şi răsunător în fiziologia snobului rătăcit în labirintul formelor fără fond.
În septembrie-octombrie, bogata literatură dramatică a lui Alecsandri a fost reprezentată de Agachi Flutur, Chiriţa în provincie, Chiriţa în Iaşi, Scara mâţei, Ovidiu, Fântâna Blanduziei.
Cu rădăcinile în România şi aripile în Franţa
„Sunt omul care trăieşte între două culturi, între două sensibilităţi, care are rădăcinile în România şi aripile în Franţa”, mărturiseşte Matei Vişniec (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuţi), poet, dramaturg, ziarist, fost membru al Cenaclului de Luni, condus de Nicolae Manolescu.
După trei volume de poezie publicate în România, La noapte va ninge (Editura Albatros, 1980), Oraşul cu un singur locuitor (Editura Albatros, 1982), Înţeleptul la ora de ceai (Editura Cartea Românească, 1984), scriitorul cere în 1987 azil politic în Franţa, unde se dedică teatrului, făcând totodată şi o carieră de jurnalist.
Astăzi este considerat dramaturgul de origine română cel mai jucat atât în străinătate, cât şi în ţara natală. În octombrie 1996, de exemplu, Teatrul Naţional din Timişoara a organizat un Festival „Matei Vişniec” cu 10 dintre piesele sale, prezentate de către 12 trupe teatrale. În Franţa i-au fost montate 20 de piese (la Théâtre de l’Est Parisien, Théâtre du Guichet Montparnasse, Théâtre du Rond-Point, Studio des Champs-Elysées etc.), fiind considerat „al doilea dramaturg român care reuşeşte să se impună în lumea selectă şi conservatoare a teatrului francez, după Eugène Ionesco.”
Întrebat care ar fi miracolul care ar trebui aşteptat în primul veac al noului mileniu, Matei Vişniec răspundea: „Miracolul pe care l-am aştepta să se întâmple în acest secol ar fi, probabil, similar celui din alte timpuri: să-şi găsească oamenii valori comune atât de puternice încât să-i facă să renunţe la violenţă, la agresiune, la intoleranţă şi la alte rele. Problema valorilor comune planetare este încă de mare actualitate. E o problemă în acelaşi timp şi metafizică, şi practică. Ea se poate bineînţeles aborda, gânditorii trebuind să gândească, să găsească soluţii şi propuneri, iar instituţiile, comerţul, tehnica, mondializarea să-i pună pe oameni în contact pentru a ajunge la acest mod de existenţă, la acceptarea unui set de valori comune care să oprească dezastrul, să oprească ameninţarea cu dispariţia acestei planete.”
Din bogata dramaturgie a lui Matei Vişniec, Teatrul Naţional Radiofonic vă propune în această lună Ţara lui Guffi, Uşa, Trei nopţi cu Madox, Mansardă la Paris cu vedere spre moarte, Angajare de clovn, Pescăruşul împăiat.
Radu Beligan sau idealul clasic
Radu Beligan (n. 14 decembrie 1918, comuna Galbeni, judeţul Bacău) întruchipează idealul clasic în teatrul contemporan. L-a formulat explicit în diverse ocazii; l-a formulat, îl formulează odată cu fiecare rol, de la partiturile caragialiene în regia lui Sică Alexandrescu sau Revizorul la Numele trandafirului, Take, Ianke şi Cadâr sau Egoistul, marile sale succese din ultima vreme la Teatrul Naţional din Bucureşti, pe care l-a condus timp de două decenii, în cel mai lung directorat din istoria Naţionalului, păstrând în ani grei demnitatea instituţiei.
În 1946, când juca la Teatrul de Comedie (director: Sică Alexandrescu), cineva îi făcea un scurt portret în primul Caiet al stagiunii 1946 – 1947. Printre „defecte”, autorul textului menţiona: „lipsa de scrupul în faţa încercărilor cu tendinţă de viţiere a artei în teatru; desconsiderare pentru diletanţi; intrigă pentru salvarea unei idei; exactitatea şi conştiinciozitatea în muncă.” Iar calităţi: „Aceleaşi, plus talentul.” Un talent extraordinar, adăugăm noi.
Nu cred să fi existat, pe scena de scândură şi pe scena undelor, la teatrul radiofonic, rol din care maestrul Radu Beligan să nu fi făcut o creaţie antologică. Vi-l amintiţi în Romulus cel Mare de Dürrenmatt sau în Salieri din Amadeus de Peter Shaffer, pentru a mă opri doar la aceste exemple dintr-o listă care înseamnă de fapt un strălucit capitol din istoria teatrului românesc? Creaţiile sale în comediile lui Caragiale (Rică Venturiano, Agamiţă Dandanache, Catindatul), în Hlestakov din Revizorul, în Antipholus din Comedia erorilor (şi câte altele) sunt inegalabile. Complexitatea psihologică a personajelor se rosteşte pe scenă şi la radio cu admirabilă naturaleţe, secret al marii arte pe care Radu Beligan îl cunoaşte perfect, transmiţându-l spectatorului (ascultătorului) mereu entuziasmat.
Îl veţi asculta în această lună în Capul de răţoi de G. Ciprian, Mitică Popescu de Camil Petrescu, Steaua fără nume şi Jocul de-a vacanţa de Mihai Sebastian, Molière de Mihail Bulgakov, Un oaspete neprevăzut de Robert Thomas.
Comentarii:
• costea 80 Says:
September 20th, 2009 at 01:11 edit
Un actor pe care cuvintele nu-l pot caracteriza suficient…
O voce de neuitat.
De neuitat!
• Robert Says:
September 22nd, 2009 at 17:37 edit
Din cate piese am ascultat , si sunt multe , dl. Beligan cred ca joaca in mai bine de 40% din ele. Un extraordinar talent ce acopera toata gama interpretativa, de la arivisti la visatori, de la naivi la intelepti.
• Elena Says:
October 26th, 2009 at 05:48 edit
Artistul in a carui prezenta, pe viu, pe micul sau marele ecran, la radio… ramai mut de uimire.
Mihai Zirra
527 de spectacole în care a jucat sau pe care le-a regizat, în teatrul de scândură şi în teatrul invizibil – teatrul radiofonic –, o carieră de peste 40 de ani încununată de mari succese, în bună parte dedicată Radioului, o adevărată fonotecă alcătuită din capodopere ale dramaturgiei româneşti şi universale în montări de referinţă, cu mari actori ai epocii distribuiţi fără greşeală, unitate a viziunii şi construcţiei regizorale dar şi lucru meticulos până la ultima nuanţă artistică, spectacole clasicizate, intrate de mult în conştiinţa ascultătorilor. Toate acestea poartă un nume: Mihai Zirra, unul dintre cei mai importanţi regizori din istoria de peste opt decenii a Teatrului Naţional Radiofonic.
Angajat la Radio România la 1 septembrie 1938, crainic, actor, regizor artistic, Mihai Zirra s-a identificat repede, încă din perioada transmisiilor în direct, „cu ceea ne-a oferit mai preţios teatrul la microfon”, cum remarca actorul Costache Antoniu. „Cine a lucrat cu Mişu Zirra este imposibil să nu-şi mai dorească aşa ceva”, spunea, cu ton de superlativ absolut, Miluţă Gheorghiu. „Generaţii întregi de actori, de la cei mai mari până la cei mai tineri, s-au perindat prin faţa cabinei de după care ochiul atent şi urechea fină ale lui Mihai Zirra şlefuiau admirabile documente ale artei teatrale româneşti.” (Radu Beligan)
Astăzi studioul de teatru T1 al Societăţii Române de Radiodifuziune poartă numele „Mihai Zirra”.
Cu ocazia aniversării a 80 de ani de la prima transmisie a unei piese de teatru radiofonic în România (18 februarie 1929), Editura Casa Radio a editat amintirile lui Mihai Zirra, Am ales teatrul Radiofonic…, o excelentă ocazie de a cunoaşte prin texte memorialistice şi portrete ale unor contemporani personalitatea complexă a artistului.
Dintre înregistrările semnate Mihai Zirra, veţi asculta în această lună Egmont de Goethe, cu Mihai Popescu în rolul titular (spectacol difuzat în 23 martie 1952), Bălcescu de Camil Petrescu, Steaua fără nume şi Ultima oră de Mihail Sebastian, Chiriţa în provincie şi Chiriţa în Iaşi de Vasile Alecsandri, Titanic vals de Tudor Muşatescu, Un om de afaceri de Honoré de Balzac, Regele petrece de Victor Hugo, Anna Karenina de Lev Tolstoi, Douăsprezece lire de J. M. Barrie şi două spectacole pentru copii: Pinocchio, dramatizare după Carlo Collodi şi Albă ca Zăpada după Fraţii Grimm.
Costin Tuchilă
14 septembrie
February 4th, 2010 at 02:14
[...] octombrie | noiembrie | decembrie 2010 ianuarie | [...]